Iritihia e te matini roro uira

Te mau auri marite

Te mau uiraa

1.) Ehia rahiraa mau auri marite o tei horo i mua i te haavaraa no te patoi i te faanahoraa o te fare tapearaa e tapea ra ia ratou?

27 i nia i te 1 000 mau auri o tei tapao i te hoê Haavaraa a te Hau aore ra a te Hau no nia i ta ratou huru rapaauraa.

Haamaramaramaraa no roto mai i: Te Fare haapiiraa tuatoru no Michigan Law School

https://www.law.umich.edu/facultyhome/margoschlanger/Documents/Publications/Inmate_Litigation_Results_National_Survey.pdf

2.) E hia rahiraa taata i roto i te fare tape'araa i Amerika ?

I 2025, te mana'ohia ra e fatata e 2 mirioni taata tei tapeahia i te mau Hau Amui no Marite. I roto i teie numera, te vai ra te mau taata i tapeahia i roto i te mau fare auri a te hau, te mau fare tapearaa a te hau, te mau fare tapearaa no taua vahi ra, e te tahi atu mau fare tapearaa. Te horo'a mai nei te parau faaite a te fare auri i te hoê hi'oraa maramarama roa no ni'a i teie huiraatira tei tape'ahia i roto i te fare auri. Te faito teitei roa ' ' e i te mau Hau Amui no Marite, o te hoê ïa o te mau faito teitei roa ' ' e i te ao nei, e e 583 taata i nia i te 100 000 o tei ponaohia.

https://www.prisonpolicy.org/reports/pie2025.html#:~:text=Together%2C%20these%20systems%20hold%20nearly,centers%2C%20state%20psychiatric%20hospitals%2C%20and

3.) Eaha ïa te numera o te feia mau auri marite o te horo nei i mua i te haavaraa no nia i ta ratou huru rapaauraa i te mau matahiti atoa?

E piti mirioni tei amahamaha e hoê tausani e tuea e piti tausani

E piti tausani taime e piti ahuru ma hitu aifaito e 54 000

No reira, fatata e 54 000 feia mau auri marite o tei tuu i te mau haavaraa i mua i te tiribuna a te hau aore ra a te hau no nia i ta ratou huru rapaauraa i te mau matahiti atoa.

4.) Te faaite ra anei te feia mau auri atoa i hamani - ino - hia i Marite i te mau haavaraa?

Mai te peu e ua taio outou i ta ' u buka, ua ite outou e ua ite maitai te faanahoraa o te fare auri eaha te tia ia rave no te taotia i te aravihi o te hoê mau auri no te papai i te hoê haavaraa. Ua tapea roa ratou i to ' u aravihi no te horo i mua ia ratou. Mai te peu e e haapao tatou i te rahiraa feia mau auri o tei hamani - ino - hia o te ore e tuu i te hoê haavaraa i mua i te ture, mea teitei a'e ïa te numera mau o te feia mau auri marite i hamani - ino - hia i roto i te mau fare auri no Marite i na 54 000 taata. Aita noa te rahiraa o te mau haavaraa i taotiahia na roto i te mau ohipa i ravehia e te faanahoraa o te fare auri, na roto atoa râ i te aravihi o te mau auri no te tuu i te hoê haavaraa i mua i te ture. Aita te tahi mau mau auri e tuu nei i te hoê haavaraa i mua i te ture no ni'a i to ratou hamani-ino-raa-hia no te mea aita ratou e hinaaro ia hi'ohia ratou ei taata paruparu e aore râ, ei 'momoni'. Aita roa ' tu te tahi atu feia mau auri i ite e nafea ia tuu i te hoê haavaraa i mua i te ture e aita e taata no te tauturu ia ratou. Ua tapea to ratou ite ore ia ratou. Te tahi atu pǔpǔ rahi roa o te ore roa ' tu e rave i te mau hororaa i mua i te ture, o te mau huma ïa i te pae feruriraa. Aita to ratou e aravihi i te pae feruriraa no te taa i te ohipa e tupu ra i nia ia ratou, e eaha te tia ia ratou ia rave. I to ' u tapearaahia i te fare auri, ua ite au e o te feia mau auri e fifi roro to ratou tei hamani - ino - roa ' ' e - hia e te mau tiai. Aita te mau tia'i i măta'u i te mau 'Momoni' e ua hamani ino tamau noa ratou ia ratou. Mea ma'ima'i e mea mau râ.

5.) Te haavare ra anei te feia mau auri no nia i te hamani - ino - raahia ratou?

Ua mau vau i te fare auri hau atu i te ahuru ma maha matahiti i te maoro e ua ite au e e hi'o - ino - hia oe e te tahi atu feia mau auri ia parau e ua hamani - ino - hia oe e te feia mau auri. E faariro te reira i te mau mau auri e amuamu ra ei mea paruparu e e pinepine te reira i te faarirohia ei 'taata eiâ' no te faaohiparaa i te faanahoraa o te ture. Te mana'o rahi i rotopu i te feia mau auri, oia hoi e tia ia outou ia hamani ino i te taata tiai atoa o te haamauiui ia outou. Te haafaahiahia nei te feia mau auri i te tahoo na roto i te hamani - ino - raa i te pae tino, area te mau haavaraa ra, e hi'o - ino - hia ïa. No reira, noa ' tu e e haavare paha te tahi mau mau auri no nia i te hamani - ino - raa, aita te rahiraa e na reira ra. Te faaruru nei ratou i te haavîraa u'ana i te pae tino o te feia rave ohipa o te fare auri e te tahi atu feia mau auri na roto i te haereraa mai i mua e ta ratou mau aamu. Mea varavara roa te haavare.

6.) Ua haamau anei te fenua Marite i te mau ture no te tapea i te feia mau auri ia horo i mua i te mau haavaraa no nia i to ratou hamani - ino - raahia e te feia rave ohipa o te fare auri?

Oia mau, te paruru nei te tahi mau ture i te faanahoraa o te fare auri i te mau haavaraa, e mea fifi roa ' tu â ïa no te feia mau auri ia horo no te mau ofatiraa i te ture aore ra no te mau huru tupuraa o te fare auri. Ua riro te Ohipa faatitiaifaroraa i te fare auri (PLRA) ei hi'oraa matamua o teie huru faatureraa. Te faaue ra oia e ia faaore te feia mau auri i te mau ravea a te hau hou a horo ai i te mau haavaraa no nia i te mau huru tupuraa o te fare auri. E mea pinepine te feia mau auri i te tape'ahia i te vahi mo'emo'e ma te ore e hapono i te mau rata e aore râ, i te mau rave'a a te faatereraa hau, tei piihia te hoê 'grievance', no reira eita ta ratou e nehenehe e papa'i i te mau parau haavaraa. E faataa vau e mea nafea te reira i te raveraahia i nia ia ' u i roto i ta ' u buka. Ua ite te faanahoraa o te fare auri e mai te peu e eita ta outou e nehenehe e faaite i te mau peapea, eita roa ' tu ta outou e nehenehe e tuu i te hoê haavaraa i mua i te ture, no reira ratou e faaohipa ' i i te mau ravea haavarevare e te huna mai te tuuraa i te hoê mau auri i roto i te fare auri no te tapea i te taahiraa avae matamua i roto i te haavaraa. Te vai ra te vahi tapearaa ia tuuhia te hoê mau auri i roto i te hoê piha tapearaa o ' na ana'e e ia faauehia te mau tiai eiaha e horoa i te mau api parau no te papai i te mau api parau no te faaite i te peapea e no te taora i te mau amuamuraa papaihia i roto i te farii pehu maoti i te tuu atu i te reira. Ua ravehia te reira i nia ia ' u i te Fare auri no Ropu i Raleigh, i Caroline Apatoerau no te haapapu e eita roa ' tu ta ' u e nehenehe e horo i te hoê haavaraa no nia i te hamani - ino - raa o ta ' u i faaruru i reira.

Te vai ra te tahi atu mau ture a te hau o te tapea ra i te feia mau auri ia imi i te mau haavaraa no nia i ta ratou huru rapaauraa. E tai'o te hoê haava no te hau i te mau amuamuraa atoa a te mau auri e e mana to'na no te pato'i i te reira ma te ore e faaroo i te faaiteraa mai te mea e, e faariro oia i te haavaraa ei 'parau maamaa' e aore râ, ei 'parau maamaa'. Te faati'a nei teie ture i te feia rave ohipa o te fare tape'araa ia hamani ino i te feia mau auri na roto i te rave-noa-raa i te tahi mea tei mana'ohia e 'mea faahiahia', mai te faaohiparaa i te hoê pou auri no te ta'iri i te hoê mau auri. O te tahi atu ïa otoheraa no te hamani - ino - raa i te fare auri. Mai te mea e, e rave te faanahoraa o te fare auri i te hoê mea,' eita ïa e nehenehe e faahapa ia ratou. E paraparau vau mea nafea te reira i te tupuraa i nia ia ' u i roto i ta ' u buka.